În perioada 21-23 iunie 2010, Centrul Pro Marshall din Republica Moldova, în parteneriat şi cu sprijinul Programului Est Est: Parteneriat fără Frontiere (EE:PBBP) al Fundaţiei Soros - Moldova şi Ambasadei Lituaniei în Chişinău, punct de contact NATO, a desfăşurat proiectul “Arhitectura securităţii în vecinătatea estică a UE: Provocări şi realităţi”.
Evenimentul a reunit reprezentanţi ai instituţiilor publice, societăţii civile, mass mediei, ambasadori şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice acreditate la Chişinău, precum şi experţi din Austria, Bulgaria, Cehia, Elveţia, Estonia, Georgia, Germania, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, România şi Ucraina.
Proiectul a inclus întâlniri cu factori de decizie şi reprezentanţi ai comunităţii experţilor din Moldova precum şi experţi străini, preocupaţi de identificarea şi analizarea unor soluţii şi posibile scenarii de aprofundare a relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. De asemenea s-a propus în cadrul proiectului să se aducă în atenţia participanţilor diferite opţiuni, facilitând schimbul de experienţă, care a reprezentat o parte integră a eforturilor europene comune pentru îmbunătăţirea cooperării regionale, ce vizează procesul de edificare a securităţii europene. O atenţie deosebită acordându-se provocărilor existente la adresa securităţii Republicii Moldova şi celei regionale.
Pe 22 iunie 2010, la deschiderea oficială a Mesei Rotunde, în alocuţiunile de salut, s-a reiterat că Moldova nu are capacitatea de a riposta individual sfidărilor de securitate în contextul soluţionării conflictului transnistrean, dar dornici de a face faţă concepţiei regionale de securitate în speranţa ca acest subiect să fie binevenit în contextul strategiei europene de securitate, în sprijinul continuu al forurilor internaţionale pentru demersul Republicii Moldova în apropiere de UE. Deşi în momentul de faţă nu există premise favorabile unei schimbări de statut a Moldovei din stat inclus în Parteneriatul Estic, în ţară candidată la UE, s-a evidenţiat necesitatea realizării reformelor interne, mai cu seamă şi în sectorul de securitate şi apărare ca prim pas pentru avansarea discuţiilor cu partenerii europeni.
În concluziile şi comentariile primei sesiuni, „Experienţa ţărilor din Europa Centrală şi de Est în edificarea noului sistem de securitate” s-a menţionat, că în prezent Europa se află în criză economică, fapt care face ca în prim planul agendei europene să se afle preocupările de natură financiară, astfel explicându-se şi entuziasmul redus faţă de un nou val de extindere. UE şi NATO are nevoie de prosperitate la graniţele sale estice astfel că Parteneriatul Estic nu trebuie să fie un înlocuitor pentru aderare. În acest context, este important ca Republica Moldova să continue reformele în sectorul de securitate, apărare, drept şi consolidare democratică. Experţii au împărtăşit experienţa statelor sale în calea de aderare la NATO şi UE.
Aceeaşi idee a continuării reformelor interne a fost exprimată şi în cadrul disputelor, care au subliniat nevoia conturării unui bilanţ clar al realizărilor şi neîmplinirilor înainte de alegerile anticipate din toamna acestui an. Un element important în obţinerea credibilităţii ar fi rezolvarea problemei vizelor pentru cetăţenii moldoveni, rezolvare care ar elimina presiunea asupra consulatelor româneşti şi ar reprezenta un prim element palpabil al succesului politicilor de securitate şi apropiere europeană. Republica Moldova trebuie să fie analizată conform propriilor merite şi nu încadrată într-un bloc artificial, având în vedere faptul că este ţara cea mai apropiată de standardele europene din statele membre ale Parteneriatului Estic.
Schimbarea regimului din 2009 a dus la regândirea relaţiilor cu România, UE şi NATO. În lumina recentelor evoluţii politice din Ucraina, Moldova necesită să constituie statul cu cea mai mare stabilitate politică din regiune. Republica Moldova poate deveni „proiectul de succes" al Parteneriatului Estic, fiind necesară în acest sens să dezvolte proiecte de „jos în sus" pentru a evita pe viitor influenţa unor eventuale schimbări politice.
În cadrul celei de-a doua sesiuni „Republica Moldova: Securitatea Naţională în viitor şi Aspiraţiile Europene”, vorbitorii au făcut referire la necesitatea aprobării noii strategii naţionale de securitate, la activitatea mai fructuoasă în cadrul Planului de Acţiune Individual (Individual Partnership Action Plan - IPAP) cu NATO, care oferă noi oportunităţi pentru întărirea dialogului şi cooperării cu Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. În acest context, au fost lansate o serie de întrebări şi discuţii privind cadrul strategic de cooperare şi de securitate. Declaraţiile recente ale Moscovei şi Kievului în menţinerea statutului de neutralitatea a Republicii Moldova ca o precondiţie în soluţionarea transnistreană, precum şi memorandumul Angelei Merkel şi Dmitry Medvedev, au contribuit la redarea unui nou context european de securitate ce vizează modalităţile de soluţionare a unor conflicte îngheţate. S-a pus problema viitorului securităţii europene, prin prisma transnistreană, a rolului unor state precum Federaţia Rusă, Republica Moldova şi Ucraina, care de ani buni, creează tensiuni în regiune.
Vorbitorii au subliniat în repetate rânduri necesitatea consolidării şi dezvoltării relaţiilor politice şi economice de interes prioritar cu statele şi organizaţiile din regiune, drept condiţie fundamentală pentru realizarea unei viitoare integrări europene şi reforme în domeniul securităţii. O atenţie deosebită a fost acordată Acordului de mic trafic la frontieră, care ar putea deschide calea pentru viitoarele investiţii străine directe şi pentru a lărgi spectrul proiectelor de colaborare bilaterală şi europeană.
Sesiunea a treia a debutat cu tematica „Participarea societăţii civile la discuţiile privind reforma în domeniul securităţii”. Vorbitorii s-au axat pe experienţa privind modul accesului la informaţie şi rolul societăţii civile, mass-media şi sectorului public în domeniul de securitate. În această ordine de idei s-a ajuns la concluzia, că prin intermediul ONG-lor să se iniţieze studii necesare, de o vizibilitate sporită odată cu înfiinţarea unor centre universitare sau cursuri pentru studierea şi cercetarea interdisciplinară a spaţiului de securitate şi apărare, aceastea urmând să pregătească noua generaţie de specialişti în domeniu, conform standardelor europene.
În ultima sesiune „Pespectivelor securităţii regionale în vecinătatea de Est au fost reliefate aspectele privind relaţiile Chişinăului cu factorii de decizie din UE, Parteneriatul Estic şi alte foruri internaţionale. În opinia experţilor, în pofida faptului că Republica Moldova e membră a multor organizaţii internaţionale, probabil ar fi cazul ca Chişinăul, să se concentreze la o cooperare palpabilă, doar cu câteva din ele, stabilindu-le mai prioritare (politica de vecinătate europeană, acordul de liber schimb, parteneristul estic, etc.) reieşind din considerentul, că UE este într-o oboseală de aderare şi calea dată la moment este prea lungă pentru ţara noastră. O perspectivă ar fi cooperarea Republicii Moldova cu forurile de la Geneva, fapt prin care ultima ar putea fi călăuza Moldovei în Europa.
Vorbitorii au subliniat necesitatea analizării reformelor interne ale Republicii Moldova, plasării şi înţelegerii în contextul mai larg al relaţiilor Chişinăului cu statele vecine şi organizaţiile internaţionale.
Totodată au fost puse în dezbatere diferite exemplificări ale modului în care situaţia internă a Republicii Moldova poate influenţa relaţiile bilaterale cu statele din regiune, având în vedere evoluţiile politice mai îndepărtate precum şi cele recente de la Chişinău. Este de dorit ca noile acorduri de asociere să accentueze elemente ce ţin de relaţii bilaterale cu forurile internaţionale.
Şi nu în ultimul rând, a fost discutată problema demografică cu care se confruntă Moldova, în condiţiile în care tinerii aleg să studieze sau să lucreze în afara ţării, pe fondul unui context economic şi social nefavorabil afirmării acestora. Având în vedere aceste dificultăţi de ordin social, se impune promovarea şi dezvoltarea unui spirit antreprenorial susţinut la nivelul populaţiei tinere, precum şi adoptarea unor măsuri menite să sprijine o mai bună pregătire profesională şi academică a acesteia, prin înfiinţarea unor centre regionale de excelenţă cu ulterioara revenire a acestora în Republica Moldova.